Discuri de frână uzate: cum verifici dacă mai pot fi folosite
Pe scurt
Un disc de frână se înlocuiește când grosimea măsurată a ajuns la valoarea MIN TH ștanțată pe butucul lui, când are un prag pronunțat pe margine, fisuri sau rizuri în care intră unghia. Discurile se schimbă întotdeauna în pereche, pe aceeași axă, împreună cu un set nou de plăcuțe.
Cifra care decide totul: grosimea minimă ștanțată pe disc
Fiecare disc de frână are gravată pe butuc sau pe margine o inscripție de tipul MIN TH urmată de o valoare în milimetri. Aceea este grosimea minimă admisă de producător, sub care discul nu mai trebuie folosit în niciun caz. Este singurul criteriu obiectiv din tot procesul de verificare, iar restul semnelor sunt indicii care te trimit înapoi la această măsurătoare. Un disc ventilat de mașină obișnuită pleacă adesea de la 22-28 mm și are o limită cu 2-3 mm mai jos, dar valorile diferă mult de la model la model, așa că nu ghici după alte mașini. Măsurarea corectă se face cu un șubler cu vârfuri sau cu un micrometru special, în mai multe puncte de pe suprafața de frânare, ocolind buza exterioară care nu s-a uzat. Diferența dintre puncte îți spune și cât de neuniform s-a consumat discul. Dacă rezultatul este chiar la limită, discul nu mai are rezervă termică pentru un drum lung sau o coborâre de deal și trebuie tratat ca uzat.
Pragul de pe margine: testul pe care îl poți face cu unghia
Plăcuța nu acoperă toată suprafața discului, așa că pe marginea exterioară rămâne o zonă neuzată. Cu cât discul se subțiază, cu atât această zonă iese mai mult în relief și formează un prag pe care îl simți trecând unghia peste el. Un prag abia sesizabil este normal chiar și la discuri sănătoase. Un prag pe care îl poți agăța clar cu unghia, de ordinul unui milimetru sau mai mult, înseamnă că discul a pierdut deja o parte importantă din material. Același prag creează și o problemă practică la montaj: o plăcuță nouă, cu muchii drepte, se sprijină pe această buză și nu se așază pe toată suprafața de frecare. Rezultatul este o frânare slabă primele sute de kilometri, zgomote și uzură inegală a plăcuței noi. De aceea recomandarea de a nu monta plăcuțe noi pe discuri cu prag pronunțat nu este o încercare de a vinde mai mult, ci o condiție ca setul nou să funcționeze cum trebuie.
Rizuri, fisuri termice și rugină
Rizurile circulare fine sunt normale și apar pe orice disc folosit. Devin o problemă când sunt adânci, când intră vizibil unghia în ele sau când sunt însoțite de zone lucioase, albăstrui, semn de supraîncălzire. Cauza obișnuită este praful abraziv, o piatră intrată între plăcuță și disc sau plăcuțe consumate până la suportul metalic. Fisurile fine în formă de rețea, care pornesc din găurile de ventilație sau de la marginea discului, apar după frânări repetate din viteză mare, de exemplu la coborâri lungi cu mașina încărcată. Fisurile scurte, superficiale, sunt tolerate de unii producători, dar orice fisură care ajunge la marginea discului sau care se vede clar pe toată lățimea suprafeței de frânare înseamnă înlocuire imediată, fără discuție. Rugina merită judecată separat. Un strat fin, portocaliu, apărut după câteva zile de staționare, dispare după primele frânări. Rugina care a mâncat crestături în suprafață, la o mașină parcată luni de zile, nu se mai curăță prin rulaj și lasă discul neuniform pentru totdeauna.
Vibrații și pulsații în pedală: discul voalat
Dacă pedala pulsează, volanul tremură la frânare de la viteze mari sau simți o bătaie ritmică în mașină, aproape sigur ai o problemă de grosime variabilă a discului. În limbaj de service se spune că discul este voalat, deși de cele mai multe ori nu este vorba de o deformare propriu-zisă, ci de o uzură inegală: pe anumite porțiuni discul este cu câteva sutimi de milimetru mai gros decât pe altele, iar plăcuța urcă și coboară peste aceste diferențe la fiecare rotație. Cauzele obișnuite sunt strângerea inegală a piulițelor de roată fără cheie dinamometrică, o pată de material transferat de la plăcuță după o frânare puternică urmată de staționare cu piciorul pe frână, sau rugină acumulată între disc și butucul roții. Vibrația care apare doar la frânare vine din față în majoritatea cazurilor. Dacă mașina vibrează și fără să frânezi, cauza este mai degrabă la roți sau la suspensie, iar discurile sunt nevinovate.
Rectificare sau înlocuire, și de ce mereu în pereche
Rectificarea, adică strunjirea discului pe strung, are sens doar dacă după operație discul rămâne clar peste grosimea minimă. Problema este că discurile moderne sunt subțiri și proiectate să se uzeze împreună cu plăcuțele, așa că de multe ori nu mai există material de îndepărtat. Un disc rectificat până aproape de limită se încălzește mai repede, se deformează mai ușor și se uzează accelerat, iar economia dispare în câteva luni. Indiferent ce alegi, lucrarea se face pe ambele roți ale aceleiași axe. Discuri cu grosimi sau stări diferite pe stânga și pe dreapta înseamnă forțe de frânare inegale, mașină care trage într-o parte și comportament imprevizibil pe carosabil ud. Odată cu discurile noi se montează întotdeauna plăcuțe noi și se curăță bine suprafața butucului de rugină, altfel discul nou se așază strâmb de la început. Dacă nu ești sigur ce diametru și ce tip îți trebuie, caută pe site după codul OEM sau sună-ne cu VIN-ul mașinii.
Ai nevoie de piesa despre care am scris?
Găsești în catalog produsele potrivite, cu preț în lei și livrare în toată Moldova. Dacă nu ești sigur de compatibilitate, sună-ne și verificăm împreună după codul VIN.
Întrebări frecvente
Unde găsesc grosimea minimă a discului?
Este ștanțată chiar pe disc, de obicei pe butuc sau pe muchia exterioară, sub forma MIN TH urmată de o valoare în milimetri. Aceeași valoare apare și în documentația tehnică a mașinii.
Pot schimba un singur disc dacă doar acela e uzat?
Nu este recomandat. Discuri diferite ca grosime și stare pe aceeași axă produc frânare inegală și mașină care trage lateral. Se înlocuiesc întotdeauna ambele discuri de pe axă.
Cât rezistă un set de discuri?
Depinde foarte mult de stilul de condus, de traseu și de tipul plăcuțelor. Ca reper, multe mașini fac două seturi de plăcuțe pe un set de discuri, dar în trafic urban dens și pe drumuri deluroase durata scade sensibil.
Vibrația la frânare dispare de la sine?
Nu. O pulsație în pedală se accentuează în timp, pentru că diferențele de grosime se adâncesc la fiecare frânare. Verifică și strângerea piulițelor de roată cu cheie dinamometrică, pentru că strângerea inegală este o cauză frecventă.